mi-e dor

mi-e un dor cumplit azi... mi-e dor de Andreea, cu toate ca in ultimele zile am fost ca lipite...nu ma satur sa vorbesc cu ea, chiar daca abia am inchis telefonul...am permanent ceva sa-i zic...vad ceva permanent in ochii ei..cand e suparata pe mine, imi caut cuvinte sa-i cer iertare ca unui barbat, nu ca unei prietene...dar e ea mai desteapta ca mine. era si mai putin pasionala, dar i-a trecut :)) mi-e dor de Luana, care e departe rau dar o simt ca si cum e la doua blocuri de mine...ea e reflectia mea in oglinda, e gandul meu identic, e starea mea geamana... mi-e dor de locuri in care am fost. mi-e dor de un oras pe care o sa-l vad la sfarsitul saptamanii si de un om pe care nu l-am mai vazut din 2001, care nu stie ca ma duc la el, stie doar ca se vede cu o prietena a mea...cum ca i-as fi trimis un cadou de Craciun... mi-e dor de noptile petrecute la birou si concerte pierdute pentru lucruri in care credeam... mi-e dor sa mai cred ca ceva bun se poate intampla si in mizeria asta de tara...si, pentru cunoscatori, chiar am votat cu liberalii...eu, tocmai eu... mi-e dor de mama... mi-e dor de normalitate, atat cat am apucat sa o simt... mi-e dor sa gatesc pentru prieteni, sa am casa plina de oameni... mi-e dor sa simt Craciunul, acasa la mama, nu in vre-un club... mi-e dor sa am fluturasi, sa transpir doar gandidu-ma la ......... mi-e dor de frumos...de fapt de asta mi-e dor...de frumos...